Soc - Sambuci flos
Sambucus nigra L. ( Soc )
Familia Caprifoliaceae
Materia prima: Sambuci flos - formata din flori mici cu caliciul format din 5 dinti mai scurti decat petalele, cu corola lata de 6-9 mm, alba pana la galbuie, cu 5 lobi rotunjiti. Androceul format din 5 stamine alterne, concrescute cu tubul corolei are antere mari biloculare. Ovarul inferior, triocular, uniovulat se termina cu un disc care poarta trei lobi stigmatici scurti. Mirosul florilor este placut aromat, gustul la inceput dulceag apoi iute. Aceasta materie prima se prezinta sub doua sorturi comerciale: flori de soc nesitate (Flores Sambuci "nicht gerebelt") si flori de soc sitate (Flores Sambuci "gerebelt"), primul sort avand florile cu peduncul, iar la cel de al doilea sort fara peduncul. Fructus Sambuci - formata din fructe globuloase cu suprafata zbarcita, de culoare neagra-violacee, lucioase, cu diametrul de 3-5 mm in stare uscata, de obicei cu 3 seminte ovoidale, brune in interior. Mirosul este caracteristic iar gustul dulceag, slab acrisor.
Compozitia chimica: florile contin rutozid (cca 3%), cantitati mici de ulei volatil (0,03%), etil, izobutil, si izoamil-amine, b-D-glicozizi ai acizilor cafeic si ferulic, zaharuri, mucilagii, vitamina C etc.; - frunzele contin sambunigrina (care lipseste la celelalte specii ale genului), aldehide glicolice, oxalati, cantitati apreciabile de vitamina C etc.; - fructele contin de asemenea rutozid si izocvercetina, antociani, aminoacizi, acizi: citric, chinic, malic, sichimic, tanin, zaharuri, vitamina C si in special vitamine din complexul B; scoarta contine colina, zaharuri, tanin etc.
Actiune farmacodinamica - utilizari terapeutice: florile de soc au proprietati sudorifice, diuretice si laxative; atat florile cat in special sucul obtinut din fructe au proprietati antinevralgice in special sub forma de extract slab alcoolic, actiune confirmata prin cercetari experimentale si aplicatii clinice. Se utilizeaza atat in reumatism, in afectiuni ale cailor respiratorii in nevralgii ale trigemenului si sciatice etc. Proprietati similare au si frunzele. Scoarta este utilizata in special pentru proprietatile diuretice in nefrite si edeme, precum si pentru proprietatile ei laxative. In medicina populara scoarta este intrebuintata ca antihelmintic. Florile de soc intra in compozitia ceaiurilor antireumatic, depurativ si sudorific, in siropuri sau bauturi racoritoare in special pentru copii. In unele regiuni ale tarii din fructe se prepara dulceata, sirop sau vin.
Te rog ..., du-ma la inceputul paginii
- Afine
- Anason
- Anghinare
- Armurariu
- Busuioc
- C. Calului
- C. Soricelului
- Catina
- Captalan
- Chimion
- Cimbrisor
- Ciubotica cucului
- Codite de cirese
- Coriandru
- Crusin
- Fenicol
- Frunza Nuc
- Galbenele
- Ghimpe
- Ienupar
- Lavanda
- Macese
- Menta
- Musetel
- Mustar
- Obligeana
- Paducel
- Papadie
- Patlagina
- Pin
- Pufulita cu flori mici
- Roinita
- Rostopasca
- Salvie
- Soc
- Sovarv
- Splinuta
- Sunatoare
- Pastai de Fasole
- Tei
- Trei frati patati
- Turita mare
- Urzica
- Urzica moarta
- Urzica radacina
- Zmeura
